Statutul cadrului didactic

admin

TITLUL IV

Statutul personalului didactic

Extras din Legea educaţiei naţionale

LEGE Nr. 1 din 5 ianuarie 2011

 

CAPITOLUL I

Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar

 

SECŢIUNEA 1 Dispoziții generale

 

ART. 232

Statutul reglementează:

  1. funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar, precum şi ale celui de conducere, de îndrumare şi de control;
  2. formarea iniţială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere, de îndrumare şi de control;
  3. condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor didactice, didactice auxiliare, a funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste posturi şi funcţii, de încetare a activităţii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar;
  4. criteriile de normare, de acordare a distincţiilor şi de aplicare a sancţiunilor.

ART. 233

(1)     Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ
responsabile cu instruirea şi educaţia.

(2)  Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc
condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a
drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din
punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei.

ART. 234

(1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.

  • Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.
  • Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
  • În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unităţii sau a instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de administraţie, un nou examen medical complet. Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului din unităţile conexe învăţământului.
  • Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:

 

  1. prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă;
  2. comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;
  3. practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.

ART. 235

Pentru instituţiile de învăţământ militar şi învăţământ de informaţii, ordine publică şi securitate naţională, se prevăd următoarele:

  1. aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională se face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii;
  2. personalul didactic militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională şi civil se constituie din personalul prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională;
  3. personalul didactic militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special;

 

  1. pentru funcţiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum şi normele didactice, competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii;
  2. perfecţionarea pregătirii personalului didactic se realizează conform prevederilor prezentei legi şi reglementărilor specific militare/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională;
  3. f) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională, poate obţine definitivarea în învăţământ şi gradele didactice, în condiţiile stabilite de prezenta lege.

SECŢIUNEA a 2-a

Formarea iniţială şi continuă. Cariera didactică

ART. 236

(1)  Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul
preuniversitar cuprinde:

  1. a) formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul
    unor programe acreditate potrivit legii;
  2. b) master didactic cu durata de 2 ani;
  3. c) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ,
    sub coordonarea unui profesor mentor.

#M7

(2)  Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia
antepreşcolară pentru funcţia de educator-puericultor din învăţământul preşcolar
şi primar, pentru funcţiile de educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se
realizează prin liceele pedagogice.

#B

(3)  Pentru a obţine altă specializare, absolvenţii studiilor de licenţă pot urma un
modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe
de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de
specializare înscris pe diploma de licenţă. Acest modul poate fi urmat în paralel cu
masterul didactic sau după finalizarea acestuia.

ART. 237

  • În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare iniţială teoretică în specialitate a personalului didactic.
  • Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.

ART. 238

(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.

  • Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se acreditează conform legii.
  • Studenţii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului într-o instituţie publică pot beneficia de burse de studiu finanţate de la bugetul de stat.

 

  • Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant.
  • Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Absolvenţilor masterului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în domeniul programului de licenţă.
  • Planurile de învăţământ ale studiilor de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

ART. 239

  • Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la 236 alin. (1) lit. c) este condiţionată de obţinerea diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic.
  • În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 – 4 ani şcolari cu unităţile de învăţământ din reţeaua prevăzută la alin. (2) pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice.
  • Unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială pot realiza independent parteneriate cu instituţii ofertante de servicii în domeniu – centre de consiliere, cluburi şi palate ale copiilor, centre logopedice şi organizaţii nonguvernamentale.
  • Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene – componenta dedicată formării iniţiale a profesorilor – perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.

ART. 240

(1) Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se realizează prin:

  1. a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate;
  2. b) repartizare de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pe posturile rămase neocupate în urma concursului.

(2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod corespunzător funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legislaţia în vigoare.

ART. 241

(1)  Examenul naţional de definitivare în învăţământ este organizat de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, şi cuprinde:

  1. etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
  2. etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte.

 

  • Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.
  • Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.
  • Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ pot participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen, în condiţiile reluării de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar.
  • Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învăţământ pot fi reluate, în condiţiile legii, într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de practică.
  • Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.

ART. 242

  • Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evoluţia în carieră.
  • Evoluţia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri de competenţă.
  • Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, prin promovarea următoarelor probe:

 

  1. o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente eşalonate pe parcursul celor 4 ani;
  2. un test din metodica specialităţii, cu abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
  3. o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie educaţională.

(5)  Gradul didactic I se poate obţine de către personalul didactic de predare care
are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin
promovarea următoarelor probe:

  1. un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
  2. o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
  3. elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea unui conducător ştiinţific stabilit de instituţia cu competenţe în domeniu;
  4. susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(6)  În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II,
respectiv I, pot fi repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari.

(7)      Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care
îndeplineşte condiţiile de formare iniţială şi care a obţinut titlul ştiinţific de doctor,
i se acordă gradul didactic I, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(8)   Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ sau gradul
didactic II cu media 10 se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II,
respectiv gradul I, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută de prezenta

lege.

(9)   In cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităţi,
definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea
sunt recunoscute pentru oricare dintre specialităţile dobândite prin studii.

(10)   Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.

ART. 243

  • Personalul didactic care a obţinut gradul didactic I, cu performanţe deosebite în activitatea didactică şi managerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar, acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Persoana care dobândeşte titlul de profesor-emerit beneficiază de:

 

  1. prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimţit de unităţile de învăţământ implicate;
  2. calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice;
  3. prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiţii de medii egale;
  4. acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
  5. delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribuţiilor acestora în teritoriu.

ART. 244

(1)      Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte
obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de
sistem de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu strategiile şi politicile
naţionale.

  • Unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele şi formarea continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii proprii.
  • Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin direcţiile de specialitate.
  • Casele corpului didactic sunt centre de resurse şi asistenţă educaţională şi managerială pentru cadrele didactice şi didactice auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă.
  • Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate şi competenţe profesionale şi au următoarele finalităţi generale:
  1. actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogic şi metodic;
  2. dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;
  3. dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi de control;
  4. dobândirea de noi competenţe, prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
  5. dobândirea unor competenţe complementare prin care se extinde categoria de activităţi ce pot fi prestate în activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea în limbi străine, consilierea educaţională şi orientarea în carieră, educaţia adulţilor şi altele;
  6. dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi şi altele.

(6) Descrierea competenţelor menţionate, precum şi a modalităţilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

ART. 245

  • Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, formarea continuă este un drept şi o obligaţie.
  • Organizarea, desfăşurarea, evaluarea şi finanţarea activităţilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control se realizează în funcţie de evoluţiile din domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul naţional, precum şi în funcţie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare.
  • Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
  • Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice, pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamentat cu domeniul licenţei, prin programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului.
  • Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile.
  • Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice.
  • Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

ART. 246

  • Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează corpul naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile.
  • Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.

SECŢIUNEA a 3-a

Funcţiile didactice şi didactice auxiliare. Condiţii de ocupare

ART. 247

Funcţiile didactice sunt:

  1. în educaţia antepreşcolară: educator-puericultor – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;
  2. în învăţământul preşcolar: profesor pentru învăţământ preşcolar – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;

#M7

b^1) prin excepţie de la prevederile lit. b), până în anul 2018, în învăţământul preşcolar: educator/educatoare – se normează un post pentru fiecare grupă de copii; în unităţile cu program prelungit sau săptămânal, educatoarele se normează

pe ture;

#B

  1. c) în învăţământul primar: profesor pentru învăţământ primar – se normează câte
    un post pentru fiecare clasă de elevi;

#M7

c^1) prin excepţie de la prevederile lit. c), până în anul 2018, în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare – se normează un post pentru fiecare clasă de elevi;

#B

  1. d) în învăţământul gimnazial şi liceal: profesor;
    #M1

d^1) în învăţământul vocaţional: profesor corepetitor;

#B

  1. e) în învăţământul preşcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau
    clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative
    educaţionale;

#M1

  1. f) în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor
    itinerant şi de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-
    psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de
    psihodiagnoză şi kinetoterapeut – se normează câte un post la fiecare grupă/clasă;
    profesor, profesor de educaţie specială şi profesor preparator nevăzător;

#B

  1. g) în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică: profesor-psihopedagog,
    profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar;
  2. h) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped,
    cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
  3. i) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator,
    mentor de dezvoltare profesională;
  4. j) în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor; k) pentru realizarea de activităţi extraşcolare: profesor;
  5. l) în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor;
  6. m) în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;
  7. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă şcoală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialişti consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unităţii şcolare.

ART. 248

(1)   Pentru ocuparea funcţiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu
practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia
didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii minime de studii:

  1. absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;
  2. absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.

(2)   În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcţii
didactice la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti se
constituie corpul profesorilor mentori în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(3)        Cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare,
institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor şi care au
dobândit formal, nonformal sau informal competenţe profesionale până la intrarea
în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiţia pentru ocuparea funcţiei didactice
de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar,
respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaştere şi echivalare
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

  • Absolvenţilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licenţă, li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar.
  • Pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la alin. (1), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţie specială, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Pentru ocuparea funcţiei de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori ori a unei instituţii de învăţământ postliceal sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectivă.

ART. 249

Personalul didactic auxiliar este format din:

  1. bibliotecar, documentarist, redactor;
  2. informatician;
  3. laborant;
  4. tehnician;
  5. pedagog şcolar;
  6. instructor de educaţie extraşcolară;
  7. g) asistent social;
  8. h) corepetitor;
  9. i) mediator şcolar;
    j) secretar;
  10. k) administrator financiar (contabil); l) instructor-animator; m) administrator de patrimoniu.

ART. 250

Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de studii:

  1. pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi absolvenţi ai învăţământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituţii de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs de iniţiere în domeniu;
  2. pentru funcţia de informatician – absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior sau a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de profil;
  3. pentru funcţia de laborant – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu;
  4. d) tehnician – absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în
    domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în profilul postului, a unei şcoli
    postliceale sau a liceului, urmată de un curs de iniţiere în domeniu, în condiţiile
    stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
  5. e) pentru funcţia de pedagog şcolar – absolvirea liceului cu examen de
    bacalaureat;
  6. f) pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară – absolvirea cu diplomă a
    unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli postliceale în specialitate ori a
    unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu şi absolvirea
    cursurilor speciale pentru obţinerea certificatului de calificare profesională pentru
    această funcţie;
  7. g) pentru funcţia de asistent social – absolvirea unei instituţii de învăţământ
    superior de profil, de lungă sau de scurtă durată, cu examen de licenţă ori de
    absolvire, sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de
    educatori-puericultori;

#M1

  1. h) pentru funcţia de corepetitor – absolvirea unui liceu de specialitate;
    #B
  2. i) pentru funcţia de mediator şcolar – absolvirea cu diplomă de licenţă cu
    specializarea asistenţă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului
    pedagogic, specializarea mediator şcolar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat
    a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu
    specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
    Tineretului şi Sportului;
  3. j) pentru funcţia de secretar – absolvirea unei instituţii de învăţământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învăţământului postliceal cu specialitatea tehnician în activităţi de secretariat;
  4. k) pentru funcţia de administrator financiar – îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia de contabil, contabil-şef;
  5. l) pentru funcţia de administrator de patrimoniu – îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia de inginer/subinginer, economist.

ART. 251

  • Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, este autorizat ca, în funcţie de dinamica învăţământului, să stabilească şi să reglementeze noi funcţii didactice, respectiv didactice auxiliare.
  • Norma didactică pentru noile funcţii prevăzute la alin. (1) se reglementează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

#M4

ART. 252

  • Personalul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit la concursul naţional unic de titularizare, prin repartiţie guvernamentală sau prin orice altă formă legală.
  • Personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar titularizat după intrarea în vigoare a prezentei legi beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi personalul didactic prevăzut la alin. (1).

#B

  • În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin:
  1. a) transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar;
  2. b) repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de inspectoratul şcolar
    judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, conform metodologiei
    elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.

(4)  Prin restrângere de activitate se înţelege:

  1. situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preşcolari şi elevi prevăzute de lege;
  2. situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăţi de normă fără posibilitate de completare în aceeaşi unitate sau într-o unitate de învăţământ apropiată.

#M4

(5)     Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar
beneficiază, la cerere, de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ
preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din
învăţământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular în sistemul
de învăţământ preuniversitar, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de
învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă la o altă unitate de
învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă, cu păstrarea statutului
de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar.

(6) Pretransferul se realizează în aceeaşi localitate, în localitatea în care îşi are
domiciliul cadrul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar sau
pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea
partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.

#M4

ART. 253*)

(1)   Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursuri de
titularizare în anii 2008, 2009, 2010 şi 2011, care au obţinut cel puţin nota 7 şi au
ocupat un post/o catedră, devin titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar,
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii generale:

  1. se certifică viabilitatea postului/catedrei;
  2. consiliul de administraţie al şcolii respective este de acord.

(2)   Condiţiile specifice pentru titularizarea personalului didactic care a
participat la concursuri de titularizare în anul 2011, în condiţiile alin. (1), se
stabilesc prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de dialog social
şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
#CIN

*) Conform art. 32 alin. (2) din Legea nr. 5/2013 (#M8), de prevederile art. 253 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 beneficiază în anul 2013 şi candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7 la concursul de titularizare în anul 2012, în condiţiile legii.

#B

SECŢIUNEA a 4-a

Forme de angajare a personalului didactic

ART. 254

  • În unităţile de învăţământ sau în consorţiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condiţiile legii.
  • Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţii de învăţământ sau al consorţiilor şcolare se face pe baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
  • În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum şi condiţiile şi modalităţile de ocupare a acestora.
  • Inspectoratul şcolar analizează, corectează în colaborare cu unităţile de învăţământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate.
  • Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităţile de învăţământ respective şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
  • Concursul prevăzut la alin. (3) constă în:

 

  1. probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialităţii la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă;
  2. prezentarea unui curriculum vitae şi susţinerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat.

(9)  Unităţile de învăţământ, individual, în consorţii şcolare sau în asocieri
temporare la nivel local ori judeţean, organizează concursul pentru ocuparea
posturilor şi catedrelor, conform statutului acestor posturi didactice şi catedre,
stabilit în condiţiile alin. (5).

(10)   Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod
obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean. În situaţia în care concursul se organizează în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori judeţean, comisiile sunt validate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ. #M4

  • În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care organizează concursul. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general. #B     ^
  • În învăţământul particular, validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către conducerea unităţii de învăţământ particular şi se comunică, în scris, inspectoratului şcolar.

#M4

  • Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori cu drept de practică, şi au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant sunt titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

#B

  • Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori debutanţi, şi au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
  • Pentru candidaţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile
    metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post
    didactic rezervat, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de
    muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea
    titularului pe post. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate decide
    prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în situaţia în
    care postul rămâne rezervat.

#M4

(16)  Directorii unităţilor de învăţământ comunică în scris inspectoratului
şcolar, imediat după concurs, următoarele situaţii:

  1. angajarea cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată pe posturi didactice a candidaţilor validaţi după concurs;
  2. debutanţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant şi pentru care consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, în situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ;
  3. candidaţii participanţi la concurs şi nerepartizaţi;
  4. posturile didactice şi orele rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unităţii sau al consorţiilor şcolare.

(17)  Inspectoratul şcolar centralizează la nivel judeţean/al municipiului
Bucureşti posturile didactice şi orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în
ordinea stabilită prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de dialog
social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.

#B

  • Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul unităţii sau al consorţiilor şcolare.

#M4

  • Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă pe perioadă determinată, prin detaşare sau prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situaţia în care posturile didactice eliberate în timpul anului şcolar nu pot fi astfel ocupate, consiliile de administraţie din unităţile de învăţământ sunt abilitate să organizeze şi să desfăşoare individual, în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic calificat. În mod excepţional, consiliile de administraţie din unităţile de învăţământ pot organiza testări prin interviu şi lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului fără studii corespunzătoare postului.

#B

  • Eliberarea din funcţie a personalului didactic în unităţile de învăţământ cu
    personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de
    administraţie, iar la unităţile de învăţământ particulare de către persoana juridică fondatoare.

#M4

ART. 254^1

(1) Personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în
interesul învăţământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din
unităţi/instituţii de învăţământ şi unităţi conexe, la solicitarea acestuia, precum şi
pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar a conducerii
unităţilor de învăţământ, unităţilor conexe ale învăţământului preuniversitar,
inspectoratelor şcolare şi caselor corpului didactic şi a funcţiilor de îndrumare şi
de control în inspectoratele şcolare. Detaşarea în interesul învăţământului se
realizează conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog
social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.

(2)    Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul
preuniversitar se realizează prin concurs sau concurs specific, conform
metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului. Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul
preuniversitar se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu
păstrarea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar.

(3)  Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular,
până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar, se
poate realiza de cadre didactice care se disting prin calităţi profesionale,
manageriale şi morale, după cum urmează:

  1. prin numirea în funcţia de conducere de către conducerea persoanei juridice finanţatoare, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din cadrul unităţii de învăţământ respective sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea şcolară;
  2. prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar de stat sau a cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la propunerea conducerii persoanei juridice finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a inspectorului şcolar general.

#B

ART. 255

(1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi cele alese de

Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii.

  • Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice la comisiile şi agenţiile din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Liderii sindicatelor reprezentative din învăţământ au dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
  • De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice.
  • Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, i se rezervă postul didactic.

 

  • Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau susţinătorii legali.
  • Perioada de rezervare a postului didactic, în condiţiile alin. (1) – (6), se consideră vechime în învăţământ.
  • Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani, cu aprobarea unităţii de învăţământ sau, după caz, a inspectoratului şcolar, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.

#M4

(9) Personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar care beneficiază
de pensie de invaliditate de gradul III i se va rezerva catedra/postul didactic pe
durata invalidităţii. Contractul de muncă este suspendat până la data la care
medicul expert al asigurărilor sociale emite decizia prin care constată schimbarea
gradului de invaliditate sau redobândirea capacităţii de muncă. Rezervarea
catedrei/postului didactic încetează de la data emiterii de către medicul expert al asigurărilor sociale a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacităţii de muncă.

#B

SECŢIUNEA a 5-a

Funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control

ART. 256

  • Funcţiile de conducere din unităţile de învăţământ sunt: director şi director adjunct.
  • Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct.
  • Funcţiile de conducere din unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(4)  Funcţiile de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar sunt:

  1. a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar;
  2. b) la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: inspector general,
    inspector principal de specialitate şi alte funcţii stabilite prin hotărâre a

ART. 257

  • Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.
  • Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învăţământ, prin consiliul de administraţie.
  • În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.
  • Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.

ART. 258

(1) Consiliul de administraţie stabileşte comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului şcolar, precum şi un reprezentant al consiliului local, respectiv judeţean, în funcţie de unităţile aflate în subordine.

  • Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Consiliul de administraţie validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director, respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director adjunct.
  • Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judeţean nu se pronunţă asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat tacit.
  • Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie prin hotărârea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
  • Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
  • În condiţiile vacantării funcţiei de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea interimară este preluată, prin hotărâre a consiliului de administraţie, de către directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administraţie, care devine automat şi ordonator de credite.

ART. 259

  • Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic sunt numiţi de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza unui concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
  • Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către inspectorul şcolar general sau de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau cu ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.

ART. 260

(1)  Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa
corpului didactic se ocupă, prin concurs, de către cadre didactice titulare, cu
diplomă de licenţă, membre ale corpului naţional de experţi în management
educaţional, care îndeplinesc criteriile de competenţă profesională, managerială şi
de prestigiu moral evaluate prin:

  1. a) curriculum vitae;
  2. b) calităţi dovedite în activitatea didactică şi în funcţii de conducere, de
    îndrumare şi de control, anterioare, în sistemul naţional de învăţământ;
  3. titlul de doctor sau gradul didactic I;
  4. calificativul „foarte bine” obţinut în ultimii 5 ani;
  5. e) interviu în faţa unei comisii de concurs privind managementul educaţional şi
    deontologia profesională.
  • Concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct şi director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Comisia ministerială pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic, numită prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, este alcătuită din 5 membri, dintre care:
  1. a) pentru funcţia de inspector şcolar general:

(i)  secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;

(ii) 3 inspectori şcolari generali din teritoriu;

(iii)  un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu
competenţe în domeniu;

  1. b) pentru funcţia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa
    corpului didactic:

(i)  secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;

(ii) 2 inspectori şcolari generali din teritoriu;

(iii)     inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se
organizează concursul;

(iv)  un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu
competenţe în domeniu.

  • În comisiile de concurs participă, cu statut de observator, reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.
  • Contestaţiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3) se adresează ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instanţa de judecată competentă.

ART. 261

(1)      Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectiv
inspectoratele şcolare vacantează, în condiţiile legii, posturile corespunzătoare
funcţiilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură
publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu, cu cel puţin 30 de
zile înainte de organizarea concursului.

  • Funcţiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă, prin concurs, de cadre didactice din cadrul corpului naţional de experţi.
  • Funcţiile de îndrumare şi de control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se ocupă prin concurs.
  • Concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control constă în:

 

  1. curriculum vitae, analiza şi evaluarea acestuia;
  2. inspecţie specială la clasă;

 

  1. probă practică, constând din asistenţă la ore, analiză de lecţii şi întocmirea procesului-verbal de inspecţie;
  2. interviu în faţa unei comisii de concurs privind managementul educaţional şi deontologia profesională;
  3. e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează.
  • Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar este formată din: inspectorul şcolar general – în calitate de preşedinte; un reprezentant al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului pentru care candidează.
  • Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se află postul scos la concurs – în calitate de preşedinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs.
  • Numirea personalului didactic admis la concurs, în funcţiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare, se face de către inspectorul şcolar general, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, iar în funcţiile de îndrumare şi control din cadrul ministerului, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Norma didactică

ART. 262

(1)  Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de
timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:

  1. a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi
    examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ;
  2. b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică;
  3. c) activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentorat,
    şcoală după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
  • Activităţile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund profilului, specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa individuală a postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.
  • Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:

 

  1. un post de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educaţia timpurie;
  2. un post de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
  3. 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul secundar şi terţiar non-universitar, pentru profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile cu activităţi extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asistenţă psihopedagogică;
  4. 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică;
  5. pentru personalul didactic din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: profesori la predare – 16 ore pe săptămână; profesor-educator şi profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână;
  6. un post pentru personalul didactic din învăţământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice interşcolare, pentru personalul didactic itinerant, pentru profesori care efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie, educaţia psihomotrică şi altele, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
  7. g) un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare.

(4) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă se reduce cu două ore pe săptămână în cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor.

ART. 263

  • Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.
  • Prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu menţinerea drepturilor salariale.
  • În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2), aceasta se poate completa cu activităţile prevăzute la 262 alin. (1) lit. c).
  • Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învăţământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă.
  • Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora.
  • Profesorii pentru învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale sunt remuneraţi, prin plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de învăţământ de la clasele cu predare în limba română.
  • În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
  • În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute în planurile de educaţie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în limitele normelor didactice stabilite la 262 alin. (3).

(9)    Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul
gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi art. 262 alin. (3),
aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de
bază şi completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin
adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învăţământul
gimnazial din mediul rural norma didactică se poate constitui din 1/2 din ore de la
specialitatea sau specialităţile de bază şi completată cu 1/2 din ore de la
disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugare de ore conform prevederilor art.
262 alin. (1) lit. c).

#M9

(10) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control poate fi
degrevat parţial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale, elaborate cu consultarea federaţiilor sindicale
reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele
desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, ca urmare a
participării la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de
învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Prin acelaşi
ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor degrevate de norma didactică.

(10A1) Personalul degrevat potrivit alin. (10) primeşte drepturile salariale pentru funcţia în care este încadrat, precum şi celelalte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege pentru activitatea desfăşurată, după caz.

#B

(11) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic
cu cel stabilit pentru personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare
bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a
postului.

SECŢIUNEA a 7-a Distincţii

ART. 264

(1)  Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie
de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din
posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din
salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.

(2)     Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează
metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit, cu consultarea federaţiilor
sindicale reprezentative la nivel de ramură de învăţământ.

ART. 265

(1)  Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă
şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.

  • Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
  • În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului este autorizat să acorde personalului didactic din învăţământul preuniversitar următoarele distincţii:

 

  1. adresă de mulţumire publică;
  2. diplomă „Gheorghe Lazăr” clasele I, a Il-a şi a IlI-a;
  3. c) diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau
    pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
  • Diploma „Gheorghe Lazăr” clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi, respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenţă este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
  • Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti.
  • Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

 

SECŢIUNEA a 8-a Drepturi şi obligaţii

 

ART. 266

Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice şi din prevederile contractului individual de muncă.

ART. 267

(1)    Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada
vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate,
conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în
cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.

(2)  Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic
se stabilesc de consiliul de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al
celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea
examenelor naţionale.

(3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului şcolar următor.

ART. 268

  • Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
  • Personalul didactic aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activităţi didactice retribuite în regim de plată cu ora.

(3)     În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat, salariaţii
disponibilizaţi primesc salarii compensatorii, conform legii.

ART. 269

Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic beneficiază de concediu de odihnă, conform Codului muncii.

ART. 270

Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.

ART. 271

Dreptul la iniţiativă profesională constă în:

  1. conceperea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale disciplinelor de învăţământ, prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice;
  2. utilizarea bazei materiale şi a resurselor învăţământului, în scopul realizării obligaţiilor profesionale;
  3. punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ.

SECŢIUNEA a 9-a

Dreptul la securitate al personalului didactic

ART. 272

(1)    Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii
didactice de nicio autoritate şcolară sau publică.

(2)  Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor
didactice în timpul desfăşurării activităţii didactice intervenţia autorităţilor şcolare
şi/sau publice în situaţiile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor ori a
personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, respectiv în timpul exerciţiilor de alarmare pentru situaţii de urgenţă.

  • Înregistrarea prin orice procedee a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.
  • Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
  • Înregistrarea prin orice procedee a activităţilor desfăşurate în spaţiile şcolare este permisă numai cu acordul personalului de conducere, cu excepţia celor de la alin. (3).

SECŢIUNEA a 10-a

Dreptul de participare la viaţa socială

ART. 273

  • Personalul didactic are dreptul să participe la viaţa socială şi publică, în beneficiul propriu, în interesul învăţământului.
  • Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
  • Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi.

ART. 274

  • Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
  • Personalul prevăzut la alin. (1) înaintează unităţii de învăţământ propuneri de valorificare a rezultatelor acţiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare.

ART. 275

  • Cadrele didactice au obligaţia morală să îşi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor profesionale.
  • Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar au obligaţia de a respecta atribuţiile prevăzute în fişa postului.
  • Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar au obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.

ART. 276

Personalului didactic din unităţile de învăţământ conexe, care nu dispune de locuinţă în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii.

ART. 277

Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate.

ART. 278

Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de o compensaţie de la bugetul asigurărilor sociale de stat de 50% din valoarea cazării, mesei şi a tratamentului în bazele de odihnă şi tratament.

ART. 279

Personalul didactic titular care din proprie iniţiativă solicită să se specializeze/să continue studiile are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa unităţii şcolare prin consiliul de administraţie, dacă se face dovada activităţii respective.

SECŢIUNEA a 11-a

Răspunderea disciplinară şi patrimonială

ART. 280

(1)  Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere,
de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar
pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului
individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care
dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii.

(2)  Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1),
în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:

  1. observaţie scrisă;
  2. avertisment;

 

  1. diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 – 6 luni;
  2. suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
  3. e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din
    învăţământ;
  4. f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
  • Orice persoană poate sesiza unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităţii/instituţiei de învăţământ.
  • Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic, personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi de control din cadrul inspectoratelor şcolare şi de personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:

 

  1. pentru personalul didactic, comisii formate din 3 – 5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
  2. pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 3 – 5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

 

  1. pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, comisii formate din 3 – 5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
  2. pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, comisii formate din 3 – 5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea.

(5)  Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:

  1. consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul didactic şi personalul de conducere al acesteia;
  2. ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pentru funcţiile de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(6)    În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările
acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei,
precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării
acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a
fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii
scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul
didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.

  • Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.
  • Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a fost sancţionat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(10)  Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este
garantat.

ART. 281

  • Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
  • Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar general.
  • Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea de sancţionare se face de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi se comunică prin ordin.

(4)    Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, propunerea de sancţionare se face, după caz, de
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, respectiv de secretarul de stat
sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin.

ART. 282

Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 283

Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a celui de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unităţii sau a instituţiei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.

 

SECŢIUNEA a 12-a Pensionarea

ART. 284

(1)  Personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia
de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii.

#M7

(2)    Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control din
învăţământul de stat se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare.
#B

  • Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar.
  • Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.

(5)    Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă
medicală şi de acces la casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor
didactice.

#M7

  • Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în cazul în care în unităţile de învăţământ normele/posturile didactice nu pot fi acoperite cu titulari, personalul didactic din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut, cu aprobarea anuală a consiliului de administraţie, ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Personalului didactic care a avut calitatea de titular şi care nu a depăşit cu 3 ani vârsta de pensionare i se poate recunoaşte această calitate de către consiliul de administraţie, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada în care rămâne titular.

#B

CAPITOLUL II

Statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior

SECŢIUNEA 1 Norma universitară

 

ART. 285

(1)  În instituţiile de învăţământ superior funcţiile didactice sunt:

  1. asistent universitar;
  2. lector universitar/şef de lucrări;
  3. conferenţiar universitar;
  4. profesor universitar.

(2)  În instituţiile de învăţământ superior funcţiile de cercetare sunt:

  1. asistent cercetare;
  2. cercetător ştiinţific;
  3. cercetător ştiinţific gradul III;
  4. cercetător ştiinţific gradul II;
  5. cercetător ştiinţific gradul I.

(3)  Echivalenţa funcţiilor din cercetare cu funcţiile didactice este următoarea:

  1. cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de doctor;
  2. cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;
  3. cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;
  4. cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar.

(4)  În învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru
următoarele funcţii: lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar şi
profesor universitar.

#M4

(4^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în anul universitar 2012 – 2013, în învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice prevăzute la alin. (1).

#B

(5)  În raport cu necesităţile academice proprii, senatul universitar poate aproba,
pe o durată determinată, invitarea în cadrul instituţiei de învăţământ superior a unor
cadre didactice universitare şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu,
din ţară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiştilor fără grad didactic universitar recunoscut în ţară, senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător performanţei, în conformitate cu standardele naţionale.

  • Acolo unde este cazul, obţinerea permisului de muncă este sarcina instituţiei de învăţământ superior angajatoare.
  • În departamente, în şcoli doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare şi microproducţie sau în alte unităţi pot funcţiona pe posturi distincte şi personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenţi din toate cele 3 cicluri, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii.

ART. 286

  • Statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar.
  • Funcţiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc ţinând seama de:

 

  1. planurile de învăţământ;
  2. formaţiunile de studiu;
  3. normele universitare.

 

  • În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se funcţiile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenţionale repartizate pe activităţi de predare, seminare, lucrări practice sau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a studenţilor şi a studenţilor-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetare şi activităţi echivalente acestora, la disciplinele din planul de învăţământ.
  • Statele de funcţii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al şcolilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către consiliul facultăţii. La departamentele cu discipline la mai multe facultăţi, statele de funcţii se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea instituţiei de învăţământ superior.
  • Statul de funcţii al personalului didactic şi de cercetare se avizează de consiliul facultăţii sau, după caz, de consiliul şcolii doctorale şi se aprobă de senatul universitar.
  • Numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar se stabileşte de senatul universitar, în funcţie de bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al programului de studii, al departamentului sau al şcolii doctorale.
  • Nomenclatorul general de funcţii didactice şi de cercetare auxiliare din învăţământul superior, precum şi nivelul studiilor necesare pentru ocuparea acestor funcţii se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
  • Angajarea personalului didactic şi de cercetare auxiliar şi nedidactic se face prin concurs organizat de facultate sau de şcoala doctorală, potrivit legii.
  • Atribuţiile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului, avizată, după caz, de decan, de directorul departamentului sau de conducătorul şcolii doctorale şi aprobată de rector, constituind anexă la contractul individual de muncă.

ART. 287

(1)  Norma universitară cuprinde:

  1. norma didactică;
  2. norma de cercetare.

(2)  Norma didactică poate cuprinde:

  1. a) activităţi de predare;
  2. b) activităţi de seminar, lucrări practice şi de laborator, îndrumare de proiecte de
    an;
  3. îndrumarea elaborării lucrărilor de licenţă;
  4. îndrumarea elaborării disertaţiilor de master;
  5. îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;
  6. f) alte activităţi didactice, practice şi de cercetare ştiinţifică înscrise în planurile
    de învăţământ;
  7. g) conducerea activităţilor didactico-artistice sau sportive;
  8. h) activităţi de evaluare;
  9. i) tutorat, consultaţii, îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti, a studenţilor în
    cadrul sistemului de credite transferabile;
  10. j) participarea la consilii şi în comisii în interesul învăţământului.

(3) Norma didactică săptămânală în învăţământul superior se cuantifică în ore
convenţionale.

  • Norma didactică se stabileşte conform planului de învăţământ şi se calculează ca normă medie săptămânală, indiferent de perioada semestrului universitar în care este efectuată. Norma medie săptămânală se stabileşte prin împărţirea numărului de ore convenţionale din fişa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învăţământ pentru activitatea didactică de predare şi de seminar din întregul an universitar.
  • Ora convenţională este ora didactică de activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b) din învăţământul universitar de licenţă.
  • În învăţământul universitar de licenţă, ora de activităţi de predare reprezintă două ore convenţionale.
  • În învăţământul universitar de master şi în învăţământul universitar de doctorat, ora de activităţi de predare reprezintă 2,5 ore convenţionale, iar ora de activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b) reprezintă 1,5 ore convenţionale.
  • În cazul predării integrale în limbi de circulaţie internaţională, la ciclurile de licenţă, master şi doctorat, activităţile de predare, seminar sau alte activităţi pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac excepţie de la această prevedere orele de predare a limbii respective.
  • Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. c) – j), cuprinse în norma didactică, se cuantifică în ore convenţionale, printr-o metodologie aprobată de senatul universitar, în funcţie de programul de studii, de profil şi de specializare, astfel încât unei ore fizice de activităţi să îi corespundă minimum 0,5 ore convenţionale.

(10)  Norma didactică săptămânală minimă pentru activităţile prevăzute la alin.
(2) lit. a) – f) se stabileşte după cum urmează:

  1. profesor universitar: 7 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;
  2. conferenţiar universitar: 8 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;
  3. lector universitar/şef de lucrări: 10 ore convenţionale, dintre care cel puţin două ore convenţionale de activităţi de predare;
  4. d) asistent universitar: 11 ore convenţionale, cuprinzând activităţi prevăzute la

alin. (2) lit. b), c) şi f).

(11)  Prin excepţie, norma personalului didactic prevăzut la alin. (10) lit. a) – c)
care, datorită specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs se
majorează cu două ore convenţionale.

(12)  Norma didactică nu poate depăşi 16 ore convenţionale pe săptămână.

  • Norma didactică prevăzută la alin. (10) şi (11) reprezintă limita minimă privind normarea activităţii didactice. Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prin regulament, norma didactică săptămânală minimă, cu respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (12).
  • Norma didactică a personalului didactic care nu desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică sau echivalente acestora este superioară celei minime, fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (12), conform deciziei consiliului facultăţii, la propunerea directorului de departament, sau deciziei consiliului şcolii doctorale.
  • Prin excepţie, în situaţia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. (10) şi (11), diferenţele până la norma didactică minimă se completează cu activităţi de cercetare ştiinţifică, cu acordul consiliului facultăţii, la propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul consiliului şcolii doctorale. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare este echivalentă cu 0,5 ore convenţionale. Cadrul didactic îşi menţine calitatea de titular în funcţia didactică obţinută prin concurs.
  • Cadrele didactice titulare a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. (10) – (15) pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare ştiinţifică, menţinându-şi calitatea de titular în funcţia didactică obţinută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obligaţiile personalului de cercetare din învăţământul superior.
  • În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul universitar stabileşte, diferenţiat, norma universitară efectivă, în funcţie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studenţilor şi de dimensiunea formaţiunilor de studiu.
  • În departamente, şcoli doctorale, unităţi sau centre de cercetare şi microproducţie poate funcţiona pe posturi distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.

(1 9) Personalul de cercetare din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice, stabilite în fişa individuală a postului de către conducerea departamentului sau a şcolii doctorale.

  • Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice stabilite în fişa individuală a postului. În instituţiile de învăţământ superior de stat, timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
  • Personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ superior sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%, cu aprobarea senatului universitar.
  • Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare, realizată prin cumularea ponderilor activităţilor prevăzute la alin. (1), este de 40 ore pe săptămână.

#M7

ART. 288

(1) Activităţile didactice care excedează o normă didactică prevăzută la art. 287
sunt remunerate în regim de cumul sau plată cu ora.

#B

  • Activităţile din granturi sau contractele de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant, conform legii şi prevederilor Cartei universitare.
  • Susţinerea de către personalul titular de activităţi de predare şi cercetare în alte instituţii de învăţământ superior sau de cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatului universitar.
  • Activităţile de cercetare pe bază de contract sunt remunerate conform legii, Cartei universitare şi prevederilor contractuale. Contractul de cercetare stabileşte atât modalitatea de plată efectivă, cât şi cuantumurile.
  • Profesorii şi conferenţiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare şi au funcţionat în aceeaşi universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, aceştia beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, şi îşi păstrează calitatea de titular, dar sunt scutiţi de efectuarea activităţilor din fişa postului.
  • Cadrele didactice care sunt alese sau numite în instituţiile publice ale statului sau desfăşoară activităţi specifice funcţiei publice în ministere ori în alte organe de specialitate ale statului pot desfăşura activităţi didactice aferente unei norme didactice.

ART. 289

(1)  Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65
de ani.

#M7

  • *** Abrogat #B
  • Senatul universitar din universităţile de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenţă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.

#M7

  • *** Abrogat #B
  • Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin. (3) şi (4).

#M4

  • Prin excepţie de la prevederile alin. (1), (2) şi (4), în cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar.
  • #M7
  • Personalului didactic care a avut calitatea de titular i se poate recunoaşte această calitate, anual, de către senatul universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia renunţării la pensie pe perioada în care rămâne

titular.

#B

ART. 290

  • Studenţii-doctoranzi sunt încadraţi de către IOSUD sau o instituţie membră a unei IOSUD ca asistenţi de cercetare ori asistenţi universitari pe perioadă determinată, norma didactică fiind redusă corespunzător limitei prevăzute la 164 alin. (3), prin excepţie de la prevederile art. 287. Atribuţiile lor sunt stabilite de senatul universitar.
  • Studenţii-doctoranzi beneficiază de toate drepturile asistenţilor de cercetare sau asistenţilor universitari, inclusiv de vechimea în muncă.

ART. 291

  • Prin personal didactic şi de cercetare, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care deţine, în mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care aparţine unei instituţii de învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi didactice şi/sau de cercetare.
  • În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională, personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.
  • Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o universitate, obţinută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, în condiţiile legii. Salariatul optează unde are funcţia de bază. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de rezervare de post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat.
  • Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior sau cu o singură instituţie de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de cercetare ştiinţifică în mai multe instituţii de învăţământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat. Instituţia de învăţământ superior în care cadrul didactic este titular are obligaţia de a păstra şi de a gestiona, potrivit legii, cartea de muncă sau registrul angajaţilor, cu specificaţia calităţii de titular.
  • Funcţiilor de cercetare-dezvoltare din universităţi şi personalului care le ocupă li se aplică prevederile Legii 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
  • În cazul desfiinţării unei unităţi de învăţământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii compensatorii, conform legislaţiei în vigoare.

ART. 292

Formaţiunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare, cu respectarea standardelor de calitate, în concordanţă cu programul şi ciclul de studii, propuse de ARACIS şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

SECŢIUNEA a 2-a

Ocuparea funcţiilor didactice şi a posturilor didactice

ART. 293

Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare sunt de competenţa universităţilor, în baza legislaţiei în vigoare, a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Cartei universitare.

ART. 294

  • Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcţie didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituţia de învăţământ superior, după obţinerea titlului de doctor.
  • La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetăţeni români ori străini, fără nicio discriminare, în condiţiile legii.
  • Prin excepţie de la prevederile legislaţiei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani.
  • Prin excepţie, studenţii-doctoranzi pot fi angajaţi pe o perioadă determinată de maximum 5 ani.
  • Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic şi de cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcţie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar, precum şi în funcţie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale instituţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

ART. 295

  • Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNATDCU.
  • Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau funcţie didactică, cerinţele minime pentru prezentarea la concurs, cu referire la standardele minimale stabilite conform 219 alin. (1) lit. a), modul de organizare şi de desfăşurare a concursului,   de   soluţionare   a   contestaţiilor,   conflictele   de   interese   şi incompatibilităţile, în vederea asigurării calităţii, a respectării eticii universitare şi a legislaţiei în vigoare.
  • Universităţile au obligaţia să respecte această metodologie şi să publice toate posturile scoase la concurs, însoţite de programa aferentă concursului, cu cel puţin două luni înainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se face cel puţin pe site-ul web propriu şi pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv a funcţiilor prin care unul sau una se află faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională directă la orice nivel în aceeaşi universitate.
  • Încălcarea prevederilor alin. (3) şi (4) duce la invalidarea concursului şi la penalizarea celor vinovaţi pe baza metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).

ART. 296

  • Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al instituţiei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi.
  • Angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică recunoscută în domeniu, prin invenţii, inovaţii, premii, publicaţii ştiinţifice, din ţară sau din străinătate, în calitate de profesori ori conferenţiari asociaţi invitaţi, se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul facultăţii.
  • Funcţiile şi gradele de cercetător ştiinţific în reţeaua învăţământului superior se obţin potrivit reglementărilor legale în vigoare.

ART. 297

  • În baza metodologiei-cadru prevăzute la 295 alin. (1) şi a legislaţiei în vigoare, universităţile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, care este aprobată de către senatul universitar. Această metodologie nu poate face referire la vechime şi nu poate discrimina persoanele din afara instituţiei sau ţării faţă de persoanele din instituţie ori din ţară.
  • Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului.

ART. 298

(1) Directorii departamentelor, decanii facultăţilor şi rectorul răspund în faţa senatului universitar pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării normelor de calitate, de etică universitară şi a legislaţiei în vigoare.

(2) În condiţiile constatării unor nereguli, senatul universitar poate aplica sancţiuni specificate în metodologia proprie, mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului.

ART. 299

  • Universităţile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare.
  • În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aplica sancţiuni prevăzute de prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de Consiliul de Etică şi Management Universitar.
  • În cazul în care instanţele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi, concursul se anulează şi se reia.

ART. 300

(1)  Abilitarea constă în:

  1. a) redactarea unei teze de abilitare;
  2. b) susţinerea publică a tezei de abilitare în faţa unei comisii de specialitate
    numite de CNATDCU şi formată din cel puţin 3 persoane, care au calitatea de
    conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate;
  3. admiterea tezei de abilitare în urma susţinerii publice;
  4. obţinerea atestatului de abilitare.

 

  • Teza de abilitare relevă capacităţile şi performanţele didactice şi de cercetare. Teza prezintă în mod documentat realizările profesionale obţinute ulterior conferirii titlului de doctor în ştiinţă, care probează originalitatea şi relevanţa contribuţiilor academice, ştiinţifice şi profesionale şi care anticipează o dezvoltare independentă a viitoarei cariere de cercetare şi/sau universitare.
  • Pot susţine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doctor în ştiinţă şi care îndeplinesc standardele minimale stabilite conform 219 alin. (1) lit. a).

(4)  Cererea pentru susţinerea examenului de abilitare este adresată CNATDCU.

(5)    Acordarea atestatului de abilitare este propusă de CNATDCU şi este
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

ART. 301

(1)  Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar sunt necesare
obţinerea statutului de student-doctorand sau deţinerea diplomei de doctor, precum
şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei,
aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform

legii.

(2)  O persoană care nu a obţinut o diplomă de doctor nu poate ocupa funcţia de
asistent universitar într-o anumită instituţie de învăţământ superior pentru o
perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept.

(3)      Condiţiile minimale pentru ocuparea funcţiei didactice de lector
universitar/şef de lucrări sunt următoarele:

  1. a) deţinerea diplomei de doctor;
  2. b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei,
    aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform

legii.

(4)  Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de conferenţiar universitar sunt
următoarele:

  1. deţinerea diplomei de doctor;
  2. îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar universitar, standarde aprobate conform 219 alin. (1) lit. a);
  3. îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform

legii.

(5)  Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar sunt
următoarele:

  1. deţinerea diplomei de doctor;

#M7

  1. *** Abrogată

#B

  1. îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar, standarde aprobate conform 219 alin. (1) lit. a);
  2. îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform

legii.

  • În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţia de asistent de cercetare poate fi ocupată numai de persoane care sunt studenţi-doctoranzi sau care deţin diploma de doctor.
  • În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţiile de cercetare de cercetător ştiinţific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care deţin diploma de doctor.
  • În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel puţin titlul de medic rezident. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.
  • În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări şi de conferenţiar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist, iar candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic primar. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.

SECŢIUNEA a 3-a

Evaluarea calităţii cadrelor didactice

ART. 302

  • Datele şi informaţiile privind situaţia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză, titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului instituţiei de învăţământ superior.
  • Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de departament sau şcoală doctorală, în statul de funcţii. Statul de funcţii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare.

ART. 303

  • Rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de către senatul universitar.
  • Evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt informaţii publice.
  • Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face şi în funcţie de rezultatele şi performanţele acestuia, conform legii.
  • Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea unor standarde minime ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare şi clauze privind încetarea contractelor în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde minime.

SECŢIUNEA a 4-a

Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic

ART. 304

  • Personalul din învăţământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din Carta universitară, din Codul de etică universitară, din contractul individual de muncă, precum şi din legislaţia în vigoare.
  • Protecţia drepturilor salariaţilor, precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creaţiei ştiinţifice, culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legislaţia specifică în vigoare.
  • Membrilor comunităţii universitare le este garantată libertatea academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber opinii academice în spaţiul universitar şi au libertatea de predare, de cercetare şi de creaţie, în conformitate cu criteriile de calitate academică.
  • Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, de a candida la obţinerea de granturi naţionale şi internaţionale, fără restricţii ale libertăţii academice.
  • Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din organizaţii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
  • Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind funcţii de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curţii Constituţionale, al Avocatului Poporului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului sau în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii. Pe toată durata mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula aceste funcţii cu activitatea didactică şi de cercetare.
  • Prevederile alin. (6) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, care îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi de sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, comisiilor şi agenţiilor din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului sau Guvernului.
  • De prevederile alin. (6) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învăţământ.
  • Personalului didactic titular pe un post didactic din învăţământ, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, ori trimis pentru specializare, i se rezervă postul didactic pentru perioada respectivă.
  • Personalul didactic titular pe un post didactic din învăţământ, care din proprie iniţiativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiinţifică în ţară sau în străinătate, are dreptul la concedii fără plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa conducerii instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, a consiliului de administraţie, dacă se face dovada activităţii respective.
  • Personalul didactic titular pe un post didactic din învăţământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior, cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă.
  • Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învăţământ.
  • Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel:

 

  1. concediul anual cu plată, în perioada vacanţelor universitare, cu o durată de cel puţin 40 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului;
  2. perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universitar, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.

 

  • Instituţiile de învăţământ superior pot asigura, integral sau parţial, din surse proprii, transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localităţi.
  • Personalul din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală în cabinete medicale şi psihologice, în policlinici şi unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
  • Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau susţinătorii legali.

ART. 305

Cadrele didactice şi studenţii sunt protejaţi în spaţiul universitar de autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrelor didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor lor. Protecţia este solicitată de persoana autorizată conform Cartei universitare.

SECŢIUNEA a 5-a Etica universitară

ART. 306

(1)  La nivelul fiecărei universităţi funcţionează comisia de etică universitară.

  • Structura şi componenţa comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de administraţie, avizată de senatul universitar şi aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional şi autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcţiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie.
  • Comisia de etică universitară are următoarele atribuţii:

 

  1. analizează şi soluţionează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului de etică şi deontologie universitară;
  2. realizează un raport anual referitor la situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar şi constituie un document public;
  3. contribuie la elaborarea Codului de etică şi deontologie universitară, care se propune senatului universitar pentru adoptare şi includere în Carta universitară;
  4. atribuţiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. e) alte atribuţii prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei
    universitare, conform legii.

ART. 307

Hotărârile comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al universităţii. Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea comisiei de etică universitară revine universităţii.

ART. 308

  • Orice persoană, din universitate sau din afara universităţii, poate sesiza Comisiei de etică universitară abateri săvârşite de membri ai comunităţii universitare.
  • Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării.

ART. 309

În urma unei sesizări, comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică şi deontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării şi îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora.

ART. 310

Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară:

  1. plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori;
  2. confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
  3. introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare.

SECŢIUNEA a 6-a Distincţii

ART. 311

  • Personalul didactic din învăţământul superior beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se acordă pe o perioadă de 5 ani.
  • Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt:

 

  1. Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar;
  2. Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere şi de cercetare din învăţământul superior;
  3. Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în educaţie şi formare profesională.

SECŢIUNEA a 7-a Sancţiuni disciplinare

ART. 312

  • Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertăţii exprimării şi libertăţii academice.
  • Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele:
  1. a) avertisment scris;
  2. b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de
    conducere, de îndrumare şi de control;
  3. c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un
    concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de
    conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de master
    sau de licenţă;
  4. d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
  5. e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
    313
  • În instituţiile de învăţământ superior, propunerea de sancţionare disciplinară se face de către şeful de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducţie, de către decan ori rector sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor departamentului, consiliului facultăţii sau senatului universitar, după caz. Aceştia acţionează în urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct.
  • Sancţiunile disciplinare prevăzute la 312 alin. (2) lit. a) şi b) se stabilesc de către consiliile facultăţilor. Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. c) – e) se stabilesc de către senatele universitare.
  • Decanul sau rectorul, după caz, pune în aplicare sancţiunile disciplinare.
  • În învăţământul superior, sancţiunile se comunică, în scris, personalului didactic şi de cercetare, precum şi personalului didactic şi de cercetare auxiliar din subordine de către serviciul de resurse umane al instituţiei.

ART. 314

  • Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de acesta în apărare.
  • Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic, personalul din cercetare sau personalul administrativ, se constituie comisii de analiză formate din 3 – 5 membri, cadre didactice care au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organizaţiei sindicale.
  • Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de:

 

  1. rector, cu aprobarea senatului universitar;
  2. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru personalul de conducere al instituţiilor de învăţământ superior şi pentru rezolvarea contestaţiilor privind deciziile senatelor universitare.

ART. 315

Răspunderea patrimonială a personalului didactic, de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii. Măsurile pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se iau potrivit legislaţiei muncii.

ART. 316

În cazul în care cel sancţionat disciplinar nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancţiunii, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, autoritatea care a aplicat sancţiunea disciplinară poate dispune ridicarea şi radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză.

ART. 317

  • Orice persoană poate sesiza unitatea/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unităţii/instituţiei de învăţământ.
  • Dreptul persoanei sancţionate disciplinar de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.

SECŢIUNEA a 8-a

Sancţiuni referitoare la încălcarea eticii universitare şi a bunei conduite în cercetare

ART. 318

Sancţiunile care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare şi personalului didactic şi de cercetare auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică sunt următoarele:

  1. a) avertisment scris;
  2. diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control;
  3. suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă;
  4. d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
  5. e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
    319

Sancţiunile care se pot aplica de către comisia de etică universitară studenţilor şi studenţilor-doctoranzi pentru încălcarea eticii universitare sunt următoarele:

  1. avertisment scris;
  2. exmatricularea;
  3. alte sancţiuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie universitară.

ART. 320

În cazul abaterilor de la prevederile Codului de etică şi deontologie profesională, comisia de etică universitară stabileşte, conform Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai multe dintre sancţiunile prevăzute la art. 318 sau 319.

ART. 321

În cazul abaterilor de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, comisia de etică universitară stabileşte, conform Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Codului de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare şi Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai multe din sancţiunile prevăzute la art. 318 sau 319 ori prevăzute de lege.

ART. 322

Sancţiunile stabilite de comisia de etică şi deontologie universitară sunt puse în aplicare de către decan sau rector, după caz, în termen de 30 de zile de la stabilirea sancţiunilor.

ART. 323

  • Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia ori nevinovăţia persoanei sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovăţia, hotărârile stabilesc şi sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.
  • Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării păstrează confidenţială identitatea persoanei care a făcut sesizarea.
  • Hotărârile Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării sunt avizate de direcţia juridică din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Răspunderea juridică pentru hotărârile Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării revine Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

ART. 324

Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, constatate şi dovedite, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării stabileşte aplicarea uneia sau mai multora din următoarele sancţiuni:

  1. a) avertisment scris;
  2. b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea
    regulilor de bună conduită;
  3. retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare;
  4. retragerea titlului de doctor;
  5. e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori
    retrogradarea;
  6. destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior;
  7. desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
  8. h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţarea din
    fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării.

ART. 325

Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane cu privire la care s-a dovedit că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară, stabilite conform legii. Se anulează concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de muncă cu universitatea încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară. Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, conform legii.

ART. 326

Sancţiunile stabilite de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, de Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, de conducătorii autorităţilor contractante care asigură finanţarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătorii instituţiilor de învăţământ superior sau ai unităţilor de cercetare-dezvoltare.

SECŢIUNEA a 9-a

Salarizarea personalului didactic şi de cercetare

 

ART. 327

Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face conform legislaţiei în vigoare şi hotărârilor senatului universitar.

TITLUL V

Învăţarea pe tot parcursul vieţii

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

ART. 328

  • Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învăţării pe tot parcursul vieţii în România.
  • Educaţia permanentă reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieţii în contexte formale, nonformale şi informale, în scopul formării sau dezvoltării competenţelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupaţională.

(3) Învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde educaţia timpurie, învăţământul preuniversitar, învăţământul superior, educaţia şi formarea profesională continuă a adulţilor.

ART. 329

  • Finalităţile principale ale învăţării pe tot parcursul vieţii vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea durabilă a societăţii.
  • Învăţarea pe tot parcursul vieţii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie şi a competenţelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări.

ART. 330

  • Învăţarea pe tot parcursul vieţii se realizează în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.
  • Învăţarea în context formal reprezintă o învăţare organizată şi structurată, care se realizează într-un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învăţare are asociate obiective, durate şi resurse, depinde de voinţa celui care învaţă şi se finalizează cu certificarea instituţionalizată a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
  • Învăţarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învăţarea integrată în cadrul unor activităţi planificate, cu obiective de învăţare, care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca durată. Acest tip de învăţare depinde de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
  • Învăţarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activităţi zilnice legate de muncă, mediul familial, timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învăţare. Acest tip de învăţare nu este dependent de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
  • Certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens, în condiţiile legii.

ART. 331

  • Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte formale sunt: unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior, centre de educaţie şi formare profesională din subordinea ministerelor sau autorităţilor publice locale, furnizori publici şi privaţi de educaţie şi formare profesională autorizaţi/acreditaţi în condiţiile legii, organizaţii nonguvernamentale ori guvernamentale care oferă programe autorizate în condiţiile legii, angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angajaţi.
  • Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte nonformale sunt instituţii şi organizaţii prevăzute la alin. (1), centre de îngrijire şi protecţie a copilului, palate şi cluburi ale elevilor, la locul de muncă, instituţii culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, case de cultură, precum şi asociaţii profesionale, culturale, sindicate, organizaţii nonguvernamentale.

(3) Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte informale sunt instituţiile şi organizaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). Învăţarea informală este, adesea, neintenţionată şi neconştientizată şi se poate produce atunci când copiii, tinerii şi adulţii desfăşoară activităţi în familie, la locul de muncă, în comunitate, în reţele sociale, când se angajează în activităţi de voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea.

ART. 332

  • Organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta lege.
  • Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege.

(3)      Organizarea şi funcţionarea formării profesionale a adulţilor sunt
reglementate de legislaţia referitoare la formarea profesională continuă a adulţilor
şi ucenicia la locul de muncă.

ART. 333

Statul garantează şi susţine, inclusiv financiar, accesul la educaţie şi formare profesională continuă pentru:

  1. tinerii şi adulţii care nu au finalizat învăţământul obligatoriu;
  2. tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educaţie sau formare profesională;
  3. absolvenţii de învăţământ nonprofesional sau cei care au absolvit studiile învăţământului liceal sau ale învăţământului superior în domenii şi calificări redundante ori nerelevante pe piaţa forţei de muncă;
  4. persoanele cu cerinţe educaţionale speciale;
  5. tinerii şi adulţii care revin în ţară după o perioadă de muncă în străinătate;
  6. tinerii şi adulţii rezidenţi în comunităţi dezavantajate economic şi social;
  7. angajaţii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaţie, rezidenţi în mediul urban şi în mediul rural, cu calificare redusă sau necalificaţi;
  8. h) elevii cu risc major de eşec şcolar;
  9. i) toţi cetăţenii care doresc să urmeze programe de educaţie permanentă.

ART. 334

Finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educaţie permanentă şi prin contribuţia beneficiarilor.

CAPITOLUL II

Responsabilităţi referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii

 

ART. 335

Statul îşi exercită atribuţiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii prin intermediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerului Sănătăţii, precum şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

ART. 336

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:

  1. elaborarea strategiilor şi politicilor naţionale în domeniul educaţiei, al formării profesionale, al cercetării, tineretului şi sportului;
  2. elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de educaţie din România;

 

  1. monitorizarea, evaluarea şi controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcţionării sistemului educaţional şi a furnizorilor de educaţie;
  2. stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării;
  3. elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, a politicilor în domeniul educaţiei nonprofesionale a adulţilor şi vârstnicilor;
  4. alte atribuţii, aşa cum apar ele specificate în legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.

ART. 337

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:

  1. elaborarea, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a politicilor şi a strategiilor naţionale privind formarea profesională a adulţilor;
  2. reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă;
  3. c) monitorizarea, evaluarea, acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme
    abilitate a furnizorilor de formare, alţii decât cei din cadrul sistemului naţional de
    învăţământ;
  4. d) alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării

ART. 338

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:

  1. stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură;
  2. propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu structurile societăţii civile pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de instituţiile şi aşezămintele de cultură, în vederea satisfacerii necesităţilor culturale şi educative ale publicului;
  3. promovarea recunoaşterii competenţelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor creatorilor, artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii;
  4. d) alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării

ART. 339

  • Ministerele şi autorităţile centrale pot avea responsabilităţi în domeniul educaţiei şi formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale.
  • Formarea continuă a personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională se reglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine şi instrucţiuni proprii emise de către conducătorii acestora.

(3)      Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de
şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul de
formare continuă nonuniversitară a personalului militar, de informaţii, ordine
publică şi securitate naţională se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, de
Ministerul Administraţiei şi Internelor, de Serviciul Român de Informaţii şi de alte
instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii
naţionale, potrivit specificului şi nivelurilor de învăţământ.

ART. 340

  • Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive a Consiliului Naţional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor.
  • Autoritatea Naţională pentru Calificări elaborează Cadrul naţional al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor, gestionează Registrul naţional al calificărilor şi Registrul naţional al furnizorilor de formare profesională a adulţilor. Autoritatea Naţională pentru Calificări coordonează autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel naţional, coordonează sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă şi activităţile comitetelor sectoriale. Autoritatea Naţională pentru Calificări mai are următoarele atribuţii:
  1. a) elaborează, implementează şi actualizează Cadrul naţional al calificărilor, precum şi Registrul naţional al calificărilor;
  2. asigură compatibilitatea sistemului naţional al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european şi internaţional;
  3. propune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elemente de politici şi de strategii naţionale, acte normative referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulţilor;
  4. d) coordonează şi controlează la nivel naţional elaborarea standardelor
    ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională;
  5. e) coordonează asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor;
  6. f) coordonează şi controlează autorizarea furnizorilor de formare profesională a
    adulţilor;
  7. g) întocmeşte Registrul naţional al furnizorilor de formare profesională a
    adulţilor, precum şi Registrul naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale;
  8. h) coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale şi
    certificarea evaluatorilor de competenţe profesionale;
  9. i) participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes naţional în
    domeniul calificărilor şi al formării profesionale a adulţilor;
  10. j) promovează dialogul social, sprijină şi coordonează activitatea comitetelor sectoriale.
  • Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Autorităţii Naţionale pentru Calificări se asigură din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • La nivelul Autorităţii Naţionale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentaţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, ai studenţilor, ai asociaţiilor profesionale, ai administraţiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor şi ai comitetelor sectoriale. Consiliul asistă Autoritatea Naţională pentru Calificări în stabilirea strategiilor naţionale şi a planurilor de acţiuni pentru dezvoltarea Cadrului naţional al calificărilor şi a formării profesionale a adulţilor.

(5)    Autoritatea Naţională pentru Calificări este coordonată de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Structura, organizarea şi
funcţionarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 3 luni de
la intrarea în vigoare a prezentei legi.

ART. 341

(1) Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.

(2)  Implementarea Cadrului naţional al calificărilor vizează sistemul naţional de
calificări obţinute în învăţământul secundar general, în învăţământul profesional şi
tehnic, în formarea profesională continuă, în ucenicie, în învăţământul superior,
atât în contexte formale, cât şi în contexte informale şi nonformale, din perspectiva
învăţării pe tot parcursul vieţii.

(3)     Cadrul naţional al calificărilor permite recunoaşterea, măsurarea şi
relaţionarea tuturor rezultatelor învăţării dobândite în contexte de învăţare formale,
nonformale şi informale şi asigură coerenţa calificărilor şi a titlurilor certificate.
Existenţa unui cadru naţional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi
suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învaţă să ia decizii în cunoştinţă de
cauză privind planificarea carierei şi facilitează evoluţia profesională, în
perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

(4)  Cadrul naţional al calificărilor contribuie la asigurarea calităţii sistemului de
formare profesională.

ART. 342

(1)  Autoritatea Naţională pentru Calificări evaluează şi certifică evaluatorii de
competenţe profesionale, evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi.

  • Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competenţe profesionale, a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Autoritatea Naţională pentru Calificări întocmeşte Registrul naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certificaţi.
  • Autoritatea Naţională pentru Calificări acreditează centrele de evaluare şi organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi.

ART. 343

(1)     Centrele comunitare de învăţare permanentă se înfiinţează de către
autorităţile administraţiei publice locale în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi
formare. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul
învăţării pe tot parcursul vieţii la nivelul comunităţii. Funcţionarea centrelor
comunitare de învăţare permanentă se reglementează prin hotărâre a Guvernului,
iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(2)   Unităţile şi instituţiile de învăţământ de sine stătător sau în parteneriat cu
autorităţile locale şi alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură,
furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizaţii nonguvernamentale şi
altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare
permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor
specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.

(3) Finanţarea centrelor comunitare de învăţare permanentă se face din fonduri publice şi private, în condiţiile legii. Toate veniturile obţinute de centrele comunitare de învăţare permanentă rămân la dispoziţia acestora.

ART. 344

(1) Atribuţiile centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local sunt următoarele:

  1. realizează studii şi analize privind nevoia de educaţie şi formare profesională la nivel local;
  2. elaborează planuri locale de intervenţie în domeniul educaţiei permanente;
  3. oferă servicii educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi prin:

(i)  programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenţelor-
cheie, inclusiv programe educaţionale de tip „A doua şansă” sau programe de tip
„zone de educaţie prioritară” pentru tinerii şi adulţii care au părăsit timpuriu
sistemul de educaţie ori care nu deţin o calificare profesională;

(ii) programe pentru validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;

(iii)       programe de dezvoltare a competenţelor profesionale pentru
calificare/recalificare, reconversie profesională, perfecţionare, specializare şi
iniţiere profesională;

(iv) programe de educaţie antreprenorială;

(v)  programe de dezvoltare personală sau de timp liber;

(vi) organizarea de activităţi de promovare a participării la învăţarea permanentă
a tuturor membrilor comunităţii;

  1. d) oferă servicii de informare, orientare şi consiliere privind:

(1) accesul la programe de educaţie şi formare profesională;

(ii)  validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;

(iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă;

  1. oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
  2. asigură accesul membrilor comunităţii la mijloace moderne de informare şi comunicare;
  3. promovează parteneriatul cu mediul economic;
  4. h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass şi
    Youthpass, paşaportul lingvistic, precum şi portofoliul de educaţie permanentă;
  5. i) gestionează informaţii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile

(2)   Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a
centrelor comunitare de învăţare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

ART. 345

(1) În înţelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării se definesc după cum urmează:

  1. rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană cunoaşte, înţelege şi este capabilă să facă la finalizarea procesului de învăţare şi sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe;
  2. identificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin conştienţi de competenţele pe care le deţin;
  3. evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştinţe, abilităţi şi competenţe;
  4. validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării evaluate, dobândite de o persoană, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate de rezultate ale învăţării sau o calificare;
  5. certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării dobândite de persoana care învaţă în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează printr-o diplomă sau un certificat.

 

  • Recunoaşterea rezultatelor învăţării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învăţării validate şi certificate prin acordarea de unităţi de rezultate ale învăţării sau de calificări.
  • Identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de Autoritatea Naţională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
  • Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează şi aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului metodologia de recunoaştere a rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite pentru educaţie şi formare profesională.

ART. 346

  • Serviciile de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării pot fi oferite de instituţii de stat sau particulare autorizate în acest sens.
  • Diplomele şi certificatele acordate de instituţiile autorizate în urma evaluării rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalităţi de evaluare şi certificare a cunoştinţelor şi competenţelor din sistemul formal de educaţie şi formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educaţiei şi formării profesionale în sistemele formale.
  • Rezultatele învăţării în contexte nonformale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare şi certificare a competenţelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii.

ART. 347

(1)  Programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi sistemele
de evaluare a rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale vor respecta
asigurarea mobilităţii ocupaţionale pe orizontală şi pe verticală prin utilizarea
sistemului de credite transferabile pentru educaţie şi formare profesională.

  • Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi de Autoritatea Naţională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
  • Rezultatele învăţării şi creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării rezultatelor învăţării nonformale şi informale, sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învaţă.

ART. 348

  • Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competenţelor profesionale obţinute în alte contexte de învăţare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupaţia sau calificarea respectivă.
  • În funcţie de procesul de evaluare desfăşurat, centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaştere naţională:

 

  1. certificat de calificare – se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competenţele asociate unei calificări sau unei ocupaţii, conform standardului de pregătire profesională ori standardului ocupaţional;
  2. certificat de competenţe profesionale -se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competenţe asociate unei calificări ori unei ocupaţii, conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupaţional.

(3)  Certificatele se eliberează însoţite de o anexă a certificatului, denumită
„Supliment descriptiv al certificatului”, în care se precizează unităţile de
competenţă pentru care candidatul a fost declarat competent.

ART. 349

  • Portofoliul de educaţie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi formularea abilităţilor şi competenţelor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi profesional şi în inserţia pe piaţa muncii a fiecărui individ.
  • Portofoliul de educaţie permanentă conţine dovezi ale rezultatelor învăţării dobândite în contexte formale, nonformale şi informale de educaţie.
  • Portofoliul educaţional integrează şi instrumentele europene care evidenţiază rezultatele învăţării unei persoane, cum ar fi Europass şi Youthpass.

ART. 350

(1) Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vieţii se referă la totalitatea serviciilor şi activităţilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existenţei lor să facă alegeri în sfera educaţională, de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera.

(2) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unităţi şi instituţii de învăţământ, universităţi, instituţii de formare, servicii de ocupare a forţei de muncă şi servicii pentru tineret. Ele se pot realiza şi la locul de muncă, în serviciile sociale şi în sectorul privat.

ART. 351

Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

ART. 352

În sensul prezentei legi, consilierea şi orientarea în carieră includ următoarele tipuri de activităţi:

  1. informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informaţiile necesare pentru a planifica, obţine şi păstra un anumit loc de muncă;
  2. educaţia cu privire la carieră, care se realizează în instituţiile de învăţământ prin intermediul ariei curriculare „consiliere şi orientare”. Sunt oferite informaţii despre piaţa muncii, se formează abilităţi de a face alegeri privind educaţia, formarea, munca şi viaţa în general, oportunităţi de a experimenta diverse roluri din viaţa comunităţii sau din viaţa profesională, instrumente pentru planificarea carierei;
  3. consilierea în carieră, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspiraţiile, să îşi înţeleagă propriul profil educaţional, să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriile acţiuni, să îşi gestioneze cariera şi procesul de tranziţie în diferite momente;
  4. consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea, să înveţe despre abilităţile necesare pentru a căuta şi a obţine un loc de muncă;
  5. plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă.

ART. 353

(1)    Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale colaborează în scopul creşterii calităţii,
pentru sincronizarea şi continuitatea activităţilor de consiliere şi orientare în carieră
de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieţi.

(2)  Ministerele prevăzute la alin. (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente şi
metodologii comune referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare,
utilizarea instrumentelor Europass şi Youthpass, organizarea de activităţi comune
de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor, a părinţilor şi a publicului
larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educaţie şi formarea
profesională.

ART. 354

Pentru asigurarea transparenţei serviciilor şi a mobilităţii persoanelor în spaţiul european, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale realizează demersurile necesare pentru integrarea României în reţelele europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vieţii.

ART. 355

  • Sistemul naţional de asigurare a calităţii educaţiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul superior, sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională iniţială, sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă.
  • Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (GNAC), structură informală care funcţionează ca punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formarea profesională, coordonează armonizarea sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formarea profesională.

ART. 356

  • Statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
  • Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.
  • Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin. (2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont.
  • Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
  • Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educaţia permanentă se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • Retragerea sumelor în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (5) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.
  • Normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
  • Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare a prezentei legi.

ART. 357

  • Personalul care lucrează în domeniul educaţiei permanente poate ocupa următoarele funcţii: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competenţe, mediator, facilitator al învăţării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin şi alte funcţii asociate activităţilor desfăşurate în scopul educaţiei permanente.
  • Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi cu Agenţia Naţională pentru Calificări, stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educaţiei permanente, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învăţării permanente, precum: competenţe psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învăţării, dezvoltarea competenţelor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare, competenţe de facilitare a învăţării în medii virtuale, utilizarea învăţării pe bază de proiecte şi portofolii educaţionale.

ART. 358

  • Guvernul înfiinţează Muzeul Naţional al Ştiinţei, în condiţiile legii.
  • Muzeul Naţional al Ştiinţei are drept scop principal oferirea de experienţe de învăţare nonformală şi informală, prin prezentarea principalelor realizări ale ştiinţei şi tehnologiei.
  • Metodologia de înfiinţare, organizare, funcţionare şi finanţare a Muzeului Naţional al Ştiinţei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

ART. 359

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza şi prognoza activităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii.

TITLUL VI Răspunderea juridică

ART. 360

(1)   Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum
urmează:

  1. nerespectarea dispoziţiilor 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal;
  2. nerespectarea dispoziţiilor 143 alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.

 

  • Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
  • Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu competenţe în domeniu.

TITLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 361*)

  • Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
  • La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
  • Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
  1. măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 – 2013;
  2. măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial intră în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011 – 2012;
  3. examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 – 2013;
  4. admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011 –

2012;

  1. măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din anul 2013;
  2. măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiului „finanţarea urmează elevul” se aplică din anul 2012;
  3. g) prevederile 8 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2012.
  • La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior acreditate încetează procesul didactic la toate specializările/programele de studii care nu au fost autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. Continuarea procesului didactic la aceste specializări/programe de studii sau iniţierea procesului didactic la alte specializări/programe de studii neautorizate ori neacreditate reprezintă o încălcare a legii, instituţia de învăţământ superior fiind sancţionată cu intrarea în lichidare, iar vinovaţii urmând a fi sancţionaţi potrivit prevederilor legale.
  • Studenţii şi absolvenţii care au fost înmatriculaţi la specializările/programele de studii care şi-au încetat procesul didactic conform alin. (4) au dreptul să îşi finalizeze studiile la specializări/programe de studii identice sau similare din acelaşi domeniu al specializării/programului de studii, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate de finalizarea studiilor menţionate în prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, la propunerea ARACIS şi cu consultarea Consiliului Naţional al Rectorilor.
  • În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile, regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.

#CIN

*) 1. Termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 1/2011 a fost prorogat succesiv prin art. 22 al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 283/2011 (#M2), şi prin art. 11 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (#M6) până la data de 1 ianuarie 2014.

  1. Conform art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 (#M7), prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 1/2011 se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.

#B

ART. 362

  • Personalul didactic care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, funcţia de preparator universitar şi care obţine diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă de drept funcţia de asistent universitar.
  • La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de preparator universitar încetează de drept.
  • La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de asistent universitar sau asistent de cercetare şi nu sunt studenţi-doctoranzi sau nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
  • Prin excepţie de la prevederile 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la momentul intrării în vigoare a prezentei legi funcţia de asistent universitar într-o instituţie de învăţământ superior nu li se aplică respectivele prevederi. La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale respectivelor persoane, care nu au obţinut diploma de doctor, încetează de drept.
  • La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
  • La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă, în instituţii de învăţământ superior, funcţia de cercetător ştiinţific sau o funcţie de cercetare superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.

ART. 363

La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior de stat având activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale care au statut de universităţi multiculturale şi multilingve, conform prezentei legi, sunt:

  1. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca – în limbile română, maghiară şi germană;
  2. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş – în limbile română şi maghiară;
  3. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş – în limbile română şi maghiară.

ART. 364

(1)   Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de 6 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, să definitiveze noua cartă universitară, regulamentele şi
metodologiile de organizare şi funcţionare a universităţilor, în conformitate cu
prezenta lege.

(2)     La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale
universităţilor se vor stabili în baza prezentei legi.

ART. 365

Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definiţi în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

#CIN NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. IV – VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 (#M7).

#M7

„”ART. IV

Absolvenţilor liceelor pedagogice, filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, li se recunoaşte îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe baza diplomei de licenţă.” #M7

„”ART. V

Până la absolvirea masteratului didactic prevăzut la art. 154 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de către prima promoţie a absolvenţilor de licenţă admişi în condiţiile acestei legi, formarea pentru cariera didactică se asigură prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.”

#M7

„”ART. VI

Educatorii şi învăţătorii încadraţi în sistemul naţional de învăţământ au dreptul să îşi continue activitatea în funcţiile didactice din învăţământul preşcolar, respectiv învăţământul primar pe care le ocupă, cu condiţia absolvirii studiilor universitare de licenţă, în profilul postului, în cel mult 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”

#B

Anexa 1

 

LISTA

definiţiilor termenilor şi a expresiilor utilizate în cuprinsul legii

#M7

  1. Abilitarea reprezintă certificarea calităţii unei persoane de a conduce lucrări
    de doctorat.

#B

  1. Acreditarea este procesul prin care unitatea/instituţia de
    învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe realizate în condiţiile
    prezentei legi, dobândeşte dreptul de organizare a admiterii, de desfăşurare a
    procesului de învăţământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de
    a emite diplome şi certificate recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
    Tineretului şi Sportului.
  2. Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare
    de a oferi programe de educaţie în conformitate cu standardele anunţate şi este
    realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale, de
    elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează
    încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte
    standardele de calitate.
  3. Autorizarea de funcţionare provizorie este procesul prin care
    unitatea/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe
    realizate, în condiţiile prezentei legi, de către agenţiile de asigurare a calităţii
    autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, dobândeşte calitatea de furnizor
    de educaţie, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale competente,
    respectiv prin hotărâre a Guvernului. Autorizarea de funcţionare provizorie conferă
    dreptul de organizare a admiterii, precum şi de organizare şi desfăşurare a
    procesului de învăţământ.
  4. Beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studenţii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaţie şi formare profesională.
  5. Beneficiarii indirecţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt familiile beneficiarilor direcţi, angajatorii, comunitatea locală şi, într-un sens larg, întreaga societate.
  6. Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învăţare. Cadrul naţional al calificărilor are ca scop integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.
  7. Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior, denumit în continuare CNCIS, reprezintă instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învăţământul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerenţei calificărilor şi a titlurilor obţinute în învăţământul superior. CNCIS asigură recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite prin învăţământul superior. CNCIS este parte a Cadrului naţional al calificărilor definit la pct. 7.
  8. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care
    este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut,
    ca urmare a învăţării, rezultate la anumite standarde prestabilite.
  9. Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii
    sau program de calificare profesională şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt
    îndeplinite standardele de calitate, precum şi aşteptările beneficiarilor.
  10. Centrul de zi este o instituţie de stat sau a unei organizaţii nonguvernamentale în care copiii cu deficienţe, transportabili, sunt găzduiţi şi îngrijiţi în timpul zilei.
  11. Centrul de educaţie este o unitate de învăţământ organizată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, având ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe.
  12. Cercetarea ştiinţifică universitară include cercetarea ştiinţifică propriu-zisă, creaţia artistică şi activităţile specifice performanţei sportive.
  13. Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
  14. Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare
  15. Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate, interacţiune socială, dezvoltare personală şi profesională.
  16. Controlul calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar semnifică activităţi şi tehnici cu caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.
  17. Creditele pentru formare profesională reprezintă totalitatea rezultatelor învăţării dobândite de o persoană pe parcursul unui program de formare profesională, folosite pentru a indica progresele înregistrate şi completarea unui program de formare care conduce către obţinerea unei calificări. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivel de calificare la altul şi de la un sistem de învăţare la altul.
  18. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unităţi de cursuri şi altor activităţi didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru însuşirea cunoştinţelor şi competenţelor specifice unei discipline.
  19. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a unui/unei furnizor de educaţie/unităţi/instituţii furnizoare de educaţie în procesul autorizării de funcţionare provizorie/acreditării/evaluării şi asigurării calităţii.
  20. Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii.
  21. ECTS/SECT – Sistemul european de credite transferabile.

 

  1. ECVET/SECTEFP – Sistemul european de credite transferabile pentru educaţie şi formare profesională.
  2. Educaţia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activităţilor de învăţare şi formare de competenţe academice sau profesionale. Educaţia include atât activităţile de învăţare în context formal, cât şi în context nonformal sau informal.
  3. Educaţia şi formarea profesională reprezintă ansamblul coerent şi continuu de activităţi şi experienţe de învăţare prin care trece subiectul învăţării pe întreaga durată a traseului său educaţional-formativ.
  4. EQF/CEC – Cadrul european al calificărilor pentru învăţare pe tot parcursul vieţii – este un instrument de referinţă pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări şi care promovează atât învăţarea de-a lungul vieţii, cât şi egalitatea de şanse în societatea bazată pe cunoaştere, precum şi continuarea integrării cetăţenilor pe piaţa europeană a muncii, respectând în acelaşi timp marea diversitate a sistemelor naţionale de educaţie.
  5. Evaluarea instituţională a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a măsurii în care un furnizor de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de organizaţie, aceasta însăşi ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.
  6. Evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştinţe, deprinderi şi competenţe.
  7. Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv la standardele de referinţă. Nivelul minim al indicatorilor de performanţă corespunde cerinţelor unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor de performanţă corespunde cerinţelor unui standard de referinţă, este opţional şi diferenţiază calitatea în mod ierarhic, progresiv.
  8. Îmbunătăţirea calităţii educaţiei semnifică evaluarea, analiza şi acţiunea corectivă continuă din partea furnizorului de educaţie/unităţii/instituţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă.
  9. Învăţământul este un serviciu public organizat în condiţiile unui regim juridic de drept public în scopul educării şi formării profesionale a tinerei generaţii.
  10. Învăţământul cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă sunt forme de organizare a proceselor didactice care implică:
  11. a) frecvenţă obligatorie pentru învăţământul cu frecvenţă;
  12. înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, de regulă săptămânal, cu elevii/studenţii/cursanţii pentru desfăşurarea activităţilor aplicative obligatorii prevăzute în planurile-cadru de învăţământ/planurile de învăţământ, pentru învăţământul cu frecvenţă redusă;
  13. înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, desfăşurarea seminarelor prin sistem tutorial şi, obligatoriu, a tuturor activităţilor didactice care dezvoltă competenţe şi abilităţi practice în sistem faţă în faţă pentru învăţământul la distanţă.
  14. Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin
    concurs într-o funcţie de conducere, la nivelul unei unităţi/instituţii de învăţământ
    din cadrul sistemului naţional de învăţământ, pune în aplicare programul
    managerial pe baza căruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani.
  15. Organizaţia interesată în furnizarea de servicii de educaţie este o persoană juridică ce cuprinde în statutul său activităţi de învăţământ şi se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educaţie.
  16. Programele educaţionale de tip „A doua şansă” sunt programe educaţionale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulţilor care au părăsit prematur sistemul de educaţie, fără a finaliza învăţământul primar şi/sau gimnazial, depăşind cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare acestor niveluri, astfel încât aceştia să îşi poată completa şi finaliza învăţământul obligatoriu, precum şi să poată obţine o calificare profesională.
  17. Programele de calificare profesională reprezintă oferta educaţională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor.
  18. Programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare de educaţie.
  19. Programul de studii acreditat este programul de studii care îndeplineşte cerinţele minime ale standardelor şi indicatorilor de performanţă ai acreditării.
  20. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil şi care îndeplineşte condiţiile autorizării provizorii.
  21. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanţei unei unităţi de rezultate ale învăţării raportate la o calificare.
  22. Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) este o bază de date naţională electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale instituţiilor de învăţământ superior.
  23. Registrul naţional al calificărilor este o bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România.
  24. Rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană înţelege, cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învăţare. Rezultatele învăţării se exprimă prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite pe parcursul diferitelor experienţe de învăţare formală, nonformală şi informală.
  25. Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat particulare şi confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de educare şi formare profesională.
  26. Sistemul tutorial semnifică organizarea activităţilor didactice în învăţământul la distanţă de către un cadru didactic tutore şi asigură:
  27. a) desfăşurarea activităţilor de învăţare şi evaluare atât la distanţă, cât şi în sistem faţă în faţă;
  28. b) organizarea pe discipline şi grupe care cuprind maximum 25 de elevi/studenţi/cursanţi.
  29. Societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie
    principala resursă, fiind creată, împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate
    şi bunăstare membrilor săi.
  30. Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunţ şi se concretizează într-un set de indicatori de performanţă. Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi domenii.
  31. Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial. Standardele de referinţă sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituţii, sunt opţionale şi se situează peste nivelul minim.
  32. Statele terţe reprezintă orice stat, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi a Confederaţiei Elveţiene.
  33. Unitatea reprezintă o unitate de învăţământ din învăţământul preuniversitar.
  34. Unitatea de rezultate ale învăţării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe generale, care pot fi evaluate şi validate.
  35. Unitatea/Instituţia furnizoare de educaţie/Furnizorul de educaţie sunt
    unităţile şi instituţiile de învăţământ acreditate.
  36. Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
  37. Transferul rezultatelor învățării şi al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învățării şi creditele asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învaţă.
  38. Recunoașterea rezultatelor învățării şi a creditelor asociate reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învățării şi creditelor dobândite, evaluate şi validate, în vederea acordării certificatului de calificare profesională.
  39. Certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare.
  40. Învățământul public este echivalentul învățământului de stat, aşa cum este definit în Constituția României, republicată.
  41. Învățământul privat este echivalentul învățământului particular, aşa cum este definit în Constituția României, republicată.

#M9

  1. Degrevarea reprezintă scutirea parţială de efectuarea atribuţiilor prevăzute la 262 pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilităţi specifice funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ.

#B

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *